La Mănăstirea Sihăstria a fost oficiată astăzi slujba Parastasului pentru cei trei mari duhovnici ce au vieţuit în acest aşezământ monahal: arhimandriţii Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan și ieroschimonahul Paisie Olaru. Slujba Parastasului, precedată de Sfânta Liturghie, a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, alături de un sobor de preoți și diaconi.
În cuvântul rostit cu acest prilej, PS Nichifor a evidențiat câteva din trăsăturile părinților:
Dumnezeu ne pune înainte alte oportunități, alte înțelesuri, alte descoperiri, altă putere în rugăciune. Nu întâmplător Dumnezeu i-a păstrat în conștiința fiecăruia dintre noi pe acești trei părinți ca oameni mari, pentru că au înțeles că toată dragostea, toată încrederea ce le-a fost arătată, să nu devină o investiție de popularitate prin care să încerce să impună cuvântul lor către stareț sau către episcop sau către altcineva. Nu și-au folosit autoritatea pentru a încerca să schimbe altceva decât pe cei ce-i ascultau și luau aminte la viața lor. Pentru aceea, astăzi îi cinstim și le facem pomenirea cu drag și socotesc că este poate ultima oară când, cel puțin părinților Cleopa și Paisie, le vom face parastasul în mănăstirea Sihăstria, pentru că Sfântul Sinod are în lucru dosarul de proslăvire întru sfinți al acestora. Așadar, în scurt timp îi vom pomeni așa cum a și fost viața lor, în vremuri de slăbiciune, în vremuri de criză, în vremuri de tulburare, viață care arăta direcția, care arăta mărturia unui cuvânt nu doar rostit, ci trăit.
În continuare, toți cei prezenți la slujbe s-au îndreptat spre cimitirul mănăstirii, cunoscut de pelerini și sub numele de „Grădina cu sfinți”, unde s-au închinat și s-au rugat la mormintele celor trei mari duhovnici.
Părintele Cleopa – Duhovnic cu o viață sfântă, propus pentru canonizare
Părintele Cleopa Ilie s-a născut în județul Botoșani, într-o familie cu zece copii. În copilărie, Constantin, care avea să devină mai târziu Arhimandritul Cleopa, se îndeletnicește cu păstoritul oilor. În anul 1929 intră în obștea Schitului Sihăstria, iar în 1945 este numit egumen. A fost stareț peste Sihăstria și Slatina și a viețuit în mănăstire 70 de ani, dintre care 10 în pustie, ajungând la măsura părinților pustiului de odinioară. În ziua de 2 decembrie 1998 și-a dat sufletul în mâinile lui Hristos.
Conform unei declarații oferite pentru Televiziunea Patriarhiei Române – Trinitas TV – Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a afirmat că Sfântul Sinod al Bisericii noastre a decis pregătirea procesului de canonizare a 12 preoți și călugări pentru anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română împlinește 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la obținerea statutului de patriarhie. Unul dintre cei nominalizați spre canonizare este părintele arhimandrit Cleopa Ilie.
Ieroschimonahul Paisie Olaru, un rugător înaintea Domnului. Alături de Părintele Cleopa, propus pentru a fi trecut în rândul sfinților
S-a născut în 20 iunie 1897, în satul Stroieşti, comuna Lunca, județul Botoşani. A intrat în obştea Schitului Cozancea în anul 1921, iar un an mai târziu a fost tuns în monahism ca schimonah, primind numele de Paisie. A fost hirotonit diacon în 14 octombrie 1943 şi preot în data de aprilie 1947. A fost egumen al schitului timp de un an, între 1947-1948, după care s-a retras la Mănăstirea Neamţ. Între anii 1949-1953 a vieţuit la Mănăstirea Slatina din Suceava, iar din 1954, la Mănăstirea Sihăstria. Între anii 1972-1984 s-a ostenit la Schitul Sihla. A trecut la cele veşnice în data de 18 octombrie 1990, la Mănăstirea Sihăstria. În vara acestui an, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a declarat la Botoșani că părinții Paisie Olaru, Cleopa Ilie și Dionisie cel orb au fost propuși Sfântului Sinod pentru a fi trecuți în rândul sfinților.
Arhimandritul Ioanichie Bălan, mărturisitor al credinței în timpul regimului comunist
Părintele Ioanichie s-a născut în data de 10 februarie 1930 în localitatea Stănița, județul Neamț, primind, la botez numele de Ioan. După ce a absolvit Liceul comercial din Roman, în 4 noiembrie 1949, a venit la Mănăstirea Sihăstria. A fost tuns în monahism în data de 14 aprilie 1953 și hirotonit diacon la data de 15 aprilie 1953. Între 1949-1971 îndeplinește în Mănăstirea Sihăstria ascultările de casier, contabil, secretar și ghid al mănăstirii. Între anii 1971-1990, când comuniştii făceau nenumărate schimbări şi presiuni asupra vieţii bisericeşti, părintele Ioanichie Bălan se mută la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Neamţ. Cu acest prilej, între anii 1971-1975, urmează cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, pe care le încheie cu lucrarea intitulată „Chipuri de călugări îmbunătăţiţi din mănăstirile nemţene”. În ziua de 2 februarie 1979, ierodiaconul Ioanichie Bălan este hirotonit preot de Patriarhul Teoctist. Mai apoi, în anul 1984, el va fi numit protosinghel, iar în anul 1992, arhimandrit. Abia în anul 1990 va reveni la Mănăstirea Sihăstria, unde îşi va continua activitatea misionară şi publicistică. În cei aproape 60 de ani de viață monahală, Arhimandritul Ioanichie Bălan s-a evidențiat ca un mărturisitor al credinței în timpul regimului comunist. A fost, totodată și un istoric recunoscut al vieții monahale, impunându-se în cultura românească prin cărțile sale „Patericul Românesc”, „Vetre de sihăstrie românească”, „Viața Părintelui Cleopa”, „Părintele Paisie Duhovnicul”, ș.a. Arhimandritul Ioanichie Bălan a rămas în memoria creștinilor ca unul dintre marii duhovnici ai Ortodoxiei românești. Duhovnicul nemțean a trecut în veșnicie în data de 22 noiembrie 2007 la vârsta de 77 de ani.
